IMPOSIBIL DE URNIT Poem by Dan Coman

sînt imposibil de urnit. fără nimic înăuntrul
meu însă imposibil de urnit
cu forţa unui singur om. ca o mobilă imensă de sufragerie.
ca orice lucru pentru care el însuși nu înseamnă nimic.
dar vorbesc. vorbesc pînă ce îmi plesnește pielea obrajilor.
nu încetez niciodată.
toată forţa mea se strînge ca un arc în fundul gurii
și lovește fără milă sunet de sunet. frază de frază.
nu obosesc pentru că nu înţeleg nimic din ceea ce spun.
și nu obosesc pe nimeni pentru că nu mai e nimeni.
așa m-am născut. direct din pămînt direct imposibil de urnit
direct cu vorbele afară din mine. exact așa.
ca orice alt lucru pentru care el însuși nu înseamnă nimic.