stau cu mara la geam. e o zi frumoasă de iarnă
şi ninge şi noi mîncăm măr ras cu biscuiţi şi
nu spunem nimic.
fiecare cu linguriţa lui,
fiecare cu cîte-o dimineaţă de iarnă în faţă.
uneori ne oprim din mîncat şi
ne turtim nasurile de geam şi
stăm aşa fără să spunem nimic
şi respiraţia mea îmi încălzeşte încet faţa
şi încet-încet respiraţia marei
încălzeşte tot parcul.
This poem has not been translated into any other language yet.
I would like to translate this poem