*[Din gura carafei curge votcă Poem by Viivi Luik

Din gura carafei curge votcă
din gâtul cafetierei curge cafea.
Fierbinţi de-ţi ard gura,
dar durerea întăreşte oasele,
aşa că-ţi face chiar plăcere să te-mpingi prin viaţă,
prin peretele ei de piatră, prin scânduri şi tencuială,
în ciuda faptului că

într-un oraş mic
de pe malul Mării Baltice
grijile sunt aceleaşi
ca-n lumea întreagă.
Cu un şlagăr anost în gură
şi ochii întredeschişi,
lumea se află
pe marginea abisului.

Timpul s-a iuţit,
anii trec în goană.
Mirosul banilor e în aer,
bani poţi obţine pentru orice.
Binele şi Răul
părtinitori
se ascund
în spatele poporului.

Tu
tragi cuvinte cu cleştele din gură,
vorbeşti despre ceasul morţii, osul din gâtul unui trădător,
despre sânge cinstit faţă de sângele profitorului,
despre copacul vieţii sfânt, furios şi mândru.