În Ochii Tăi Citesc PoveșTi Nespuse Poem by Enache Dan

În ochii tăi citesc povești nespuse,
Ești mândria neamului, strălucire de mărgean.
Cu zâmbetul tău ce luminează vremuri confuze,
Ești eroina cea nevăzută, dar mereu în față la nevoi și greu.
Perlele tale, lacrimi ale mării adunate,
Încununând gâtul ce-a purtat greutăți cu candoare.
Zâmbetul tău, ecran de cinema, în care s-a oglindit soare,
Ne povestește de vremuri mai bune, demnitate dreptății furate.
Ești forța ce nu se sfiește, ce nu se teme,
În tine găsim oglinda curajului nostru ascuns.
Te prețuim, femeie de oțel, cu suflet de vată,
Eroul zilnic, ce nu cere laurii, ci doar să fie ascultată.
Fiecare linie de pe fața ta, hartă a luptelor de zi cu zi,
Poveștile inimii tale, cântecul unei țări ce nu se dă bătută.
Ești păstrătoarea focului, în noaptea ce pare să nu aibă sfârșit,
Eroina noastră, portretul vieții, în fiecare pli al sorții împletit.