Într-o lume unde stelele se împletesc cu visele,
Unde inimile bat în ritmul unei melodii tăcute,
Am întâlnit o femeie, o enigmă, un mister,
Ce purta în ochi povestea unei iubiri absolute.
Sub raza lunii, pe un tărâm unde timpul stă în loc,
Am dansat împreună, într-un vals al pasiunii.
Mâinile ei erau ca petalele unui trandafir,
Iar buzele ei gustau a dulceață și iluzii.
În fiecare noapte, sub bolta cerească,
Visam la momentele petrecute alături de ea.
La râsul ei cristalin, la atingerile ei gingașe,
La felul în care mă privea, cu o iubire adevărată.
Și în fiecare dimineață, când soarele își făcea apariția,
Speram să o regăsesc, să o țin strâns în brațe.
Căci iubirea noastră era mai puternică decât orice,
Era un foc ce ardea, o flacără ce nu se stinge niciodată.
În inima mea, ea va rămâne pentru totdeauna,
Ca un amintire prețioasă, ca un vis împlinit.
Și chiar dacă destinul ne va despărți,
Iubirea noastră va rămâne veșnic neschimbată.
This poem has not been translated into any other language yet.
I would like to translate this poem