Poem Poem by Valentin Busuioc

astăzi ești de zăpadă
nu vreau să știu ce vei fi mâine sau mereu
deși gândul meu e obraznic și îndrăznește să creadă
că mâine sau mereu vei fi o zăpadă murdară

ieri ai fost un lift transparent
m-ai purtat pe brațe
precum mă poartă uneori nevăzutele cuvinte
peste orașul adormit

acum ești o femeie blondă din budapesta
în lumina lunii
stai pe malul dunării
îți lași trupul să o ia la vale
iar sufletul îl înalți într-o pungă goală de plastic
ce se lasă purtată de vânt

spre dimineață
o să mi te așezi în palmă
cu gheara ta de șoim
o să-mi trasezi o nouă linie a vieții
pe care o s-o umplu
plângând

însă astăzi ești de zăpadă
iar eu sunt așa fericit
mereu cu gândul la tine
coală de scris
suflet al meu
neîmplinit