o viaţă două vieţi
în spaţiul strâmt al liniei orizontului
ilizibil destin închis într-un poem
aşa cum
...
în locul oamenilor am văzut
lucrurile aliniate în oglinzi
ele nu spun nimic nu aud nu gândesc
doar există stau reculese
...
La Capătul Corpului
o viaţă două vieţi
în spaţiul strâmt al liniei orizontului
ilizibil destin închis într-un poem
aşa cum
la capătul corpului trecutul nostru
taie în carne vie
celulă cu celulă o fericire incertă
şi ultimul cuvânt
se prelinge pe mâna ta stângă
dezarticulat şi uitat