Amprenta În ConșTiințĂ Poem by Bogde Roxana-Gabriela

Interiorul e un server
care bâzâie constant,
o liniște albă, asurzitoare,
unde te simți scanat.
Nu e durere,
e doar o înțepătură fină —
un cod de bare
imprimat pe retină.
Rămâne semnul.
Pe perete se proiectează,
ca într-un feed infinit,
neputința lor —
un fișier corupt
aruncat în memoria ta
cu forța.
Și întrebarea plutește
fără cursor, fără „search",
inutilă —
într-un spațiu în care răspunsul
a fost șters demult
de sistem.