Neogenesis Poem by Dorina Neculce

Neogenesis

ca un naufragiat
cu mătăniile ruginite
alerg luând urma primăvară uneori
mă regăsesc pe aceeași alee
cusută cu fire de sânge
cu arborii crescuți
simetric pe acelaşi rând
strig în pustiul din mine
oferindu-mi hainele
din piele nu mai am unde să
mă ascund voi
sta aici așteptând
trenul în flăcări
-pasager al ultimului meu gând.



*

Noegenesis: Acumularea de cunoștințe prin experiențe senzoriale sau intelectuale.

Monday, December 5, 2016
Topic(s) of this poem: archaeology
COMMENTS OF THE POEM
READ THIS POEM IN OTHER LANGUAGES
Close
Error Success