POEM DE DRAGOSTE Poem by Dan Coman

peste zi e cum nu se poate mai bine căci peste zi
noi suntem omuleţii de pluş
şi vine mara-ntre noi şi ne îmbracă şi ne piaptănă
şi ne dă uşor cu palma la fund
vine mara şi călare pe nişte răţuşte de plastic
ne pune să plutim în cafea

peste zi e cum nu se poate mai bine căci peste zi
noi suntem albă ca zăpada şi cei şapte pitici
şi vine mara-ntre noi şi
ne deşurubează mîinile şi
ne deşurubează picioarele şi desfăcăndu-ne burţile
scoate toţi cîlţii şi toată vata din noi

peste zi e cum nu se poate mai bine

noi numai noaptea ne umplem de carne
numai noaptea cînd mara a adormit în sfîrşit

atunci ne strecurăm iute sub plapumă
şi în tăcere ne izbim unul de altul
ca două pulpe de pui