STELELE VORBESC PE LIMBA TA Poem by Răzvan Ţupa

un corp românesc este celălalt căruia îi transferi tot ce eşti la şcoală toţi aveam un văr care văzuse care făcuse era corpul românesc al fiecăruia dintre noi face trafic de maşini de lux al fiecăruia dintre noi ca o datorie ca o posibilitate acelaşi pentru fiecare frică a pufului nostru de pe ceafă câte unul sau mai mulţi în care visezi şi visul este ceea ce faci de când te trezeşti până seara târziu într-un moment foarte clar când umbra mea fonetică se lasă peste tot cu o briză de atingeri câte una sau mai mulţi cu limba înfiptă în aer datoria noastră e plăcerea pe cerul gurii stelele apar una după alta