CHICCO Poem by Dan Coman

în fiecare dimineaţă mă trezesc înainte de cinci
şi aşa, pe nespălate şi fără tutun
aşa, pe întuneric şi frig
mă dau jos din pat şi-n patru labe
pipăi după el.
înainte de cinci nu e mai mare decît o mărgea
şi cînd îl ating el ţuşti
saltă pînă-n cealaltă parte a camerei.
îl prind însă repede şi-l prind numai cu două degete
şi nu-l rostogolesc decît pe covor
căci altfel face zgomot şi e-n stare
să le trezească pe fete.
astfel de la cinci în patru labe cu soarele acesta
şi soarele acesta de cameră ore în şir trebuie rostogolit
pînă ce ca un bulgăre de zăpadă se face mare-mare
şi începe să lumineze şi începe să încălzească
deşi tocmai cînd creşte mare-mare şi
luminează şi încălzeşte
tocmai atunci începe să transpire din greu
şi soarele chicco transpiră ca un om mare
şi pe la opt cînd se trezesc fetele
trebuie deschis geamul
şi aproape o oră trebuie aerisit în dormitor