nu îţi vine să crezi la început că un om îşi schimbă o faţă cu alta la fiecare două minute şi nu vezi decât ce ai adus de acasă respiraţia ta ocupă treptat fiecare trup apoi ocupă tot ce îţi stabileşte poziţia în faţa cănii galbene de cafea doar câteva momente gândurile noastre erau suspendate pe melodia fragilă a respiraţiei asta-i tot
This poem has not been translated into any other language yet.
I would like to translate this poem