Prea Scump Poem by Dorina Neculce

acum am şi plecat
cu privirile întoarse
auzeam murmurul stins
al globurilor de cristal
de ce sunt triști oamenii întrebam
când le pleacă amintirile
în zbor ca dintr-un cuib răsădit
în piatră le rămâne doar urma dar
nu mă mai puteți urmări de la o vreme
am devenit o ceata întinsă şi densă
.......................................................
scriu poeme încâlcite în Braille
caut un cântec de nimeni știut
Totul e prea scump lucruri nefolositoare licăresc
fantomatic la umbra zilelor ca niște firide adânc
săpate în imensul semn de întrebare