Am un joc al meu
pe care nu-l ştie nimeni
îmi place să merg de-a-ndoaselea
pe trotuar, în mâini,
numai ca să mă minunez
şi să strig:
ce perfecte sunt aceste picioare,
ale altora,
mereu ale altora,
care-mi calcă umbra fără să mă doară!
This poem has not been translated into any other language yet.
I would like to translate this poem