Mi-e dor de-un plânset
şi niciun strop nu mai e
în fântâna de cristal a durerii
Mi-e dor de plânsul meu
mai întâi amar, uşor, primăvăratic
alunecând în râuri călduţe
apoi din ce în ce mai spumant
o cascadă infernală de dureri nespuse
senzaţia de înec
de nerespirare
şi apoi...încet...linistea...
abandonarea a ceea ce s-a plâns.
Mi-e dor de-un plânset
fiindcă am uitat cum se face
nu mai ştiu începutul magic
doar focul care arde fără mistuire.
This poem has not been translated into any other language yet.
I would like to translate this poem