Quando…/When.../Cand... Poem by Magdalena Biela

Quando la vita ti si accanisce contro
e tu sei fragile come caduca foglia d'autunno.
Quando il vento del fato ti soffia contro
e ti piega come si piega la canna al vento.

Quando pare che ogni via ti sia preclusa
e tu non sai più che sentiero devi percorrere
Tu, non arrenderti, respira profondamente
guarda verso il cielo e inventati nuovi voli.

Rialzati e usando la forza residua
e quell'ultima scheggia di coraggio
usale come fossero le penne remiganti
di un albatro ferito nella violenza di una tempesta.

Torna a volare a immergerti nell'azzurro.
Vola alto sulle nuvole scure della vita.
Atterra su quel ramo che sembra uno scoglio
e sfidando la sorte e il vento, canta la Vita.
Cantala, come se ti inventassi un nuovo canto.

Grazia Montanaro Lombardi
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
When…

When life rages against you
and you are as fragile as an autumn leaf.
When the wind of fate blows against you
and bends you as you bend the reed to the wind.

When it seems that every path is closed to you
and you no longer know what path you must take
You, don't give up, breathe deeply
look to the sky and invent new flights.

Get up and using the remaining force
and that last sliver of courage
use them as they were flight feathers
of an albatross wounded in the violence of a storm.

Fly back to dive in the blue.
Fly high to the dark clouds of life.
Land on that branch that looks like a rock
and defying fate and the wind, sing Life.
Sing it, as if you were inventing a new song.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Când...

Când viața râde împotriva-ti
și ești la fel de fragilă precum o frunză-n toamnă.
Când vântul soartei bate împotriva-ti
și te îndoaie precum o trestie-n vânt.

Când fiece cale închisă pentru tine pare
și nu mai știi ce drum sa alegi
Nu renunța, respira adânc
priveste spre cer și inventează-ti zboruri noi.

Ridica-te și forța rămasă
și ultimul zvacnet al curajului
folosește-le precum penele de zbor
ale unui albatros rănit în violența unei furtuni.

Zboară îndarat spre a te scufunda în albastru.
Zboară sus spre norii întunecați ai vieții.
Aterizează pe acea ramură ce pare o stâncă
și sfidând soarta și vântul, cântă Viața.
Cânt-o, ca și cum ai inventa o melodie nouă.

Translated by