Uitare Lichidă Poem by Julia Black
Uitare Lichidă
Nu mai ştiu nimic despre mine.
Eu sunt aici, pe terasa unui balcon
rătăcit printre blocuri,
cu un cer plutind deasupra,
apatic, puţin, nervos, cărunt.
Simt un fel de boală pretutindeni
şi nu fac nimic,
doar încerc plictisită să-mi imaginez cine sunt.
Nici asta nu pot, privesc lateral,
unde niciun suflet nu pare să vină,
doar forme, unele ca de ceară
parcă n-ar mai fi,
altele mici, zglobii, de copii iritaţi
că nu află imediat totul,
iar eu stau aici, fumând uşor
din cerul anonim,
perfecţionând uitarea de sine.
Uitare Lichidă Nu mai ştiu nimic despre mine. Eu sunt aici, pe terasa unui balcon rătăcit printre blocuri, cu un cer plutind deasupra, apatic, puţin, nervos, cărunt - Oblio Liquido Non so nulla di me. Sono qui sul balcone spersa fra i palazzi, col cielo in bilico sopra di me, indifferente, un po' nervoso, grigio _ A good poem. What about an English translation..? ;)
Grazie mille, Fabrizio! E' davvero una sorpresa straordinaria perché ho scritto questa poesia a Torino.
This poem has not been translated into any other language yet.
I would like to translate this poem
Delivering Poems Around The World
Poems are the property of their respective owners. All information has been reproduced here for educational and informational purposes to benefit site visitors, and is provided at no charge...
5/2/2024 7:42:17 AM # 1.0.0.1119
ma che bella sorpresa! non sapevo che parlassi la mia lingua.. e che vivessi a Torino.. :)