***
ura mă invadează încet
ca o cameră plină cu apă
cu lentoarea unui inchizitor
soarele de octombrie taie fâşii din mine
îmi întind singură capcane
satisfacţia pielii bine cusute
am aşteptat răbdătoare
ca dezastrul să se întâmple
şi s-a întâmplat
sunt un corb cu ochii scoşi
ciugulesc din mine fără milă
This poem has not been translated into any other language yet.
I would like to translate this poem